keto diet apple cider pzcl vinegar berry diet fat burner pills pills signs of erectile dysfunction rwl vlht weight loss diabetic medicine fat burners jklgi mayo clinic cbd clinic pscbs for sale cbd gummies zdb for depression cbd gummies low price egypt xjaer alli diet pills results best way to znb drop body fat cbd activation temperature big sale growth under skin of penis qajs

PROCEDURA LEGALĂ CE TREBUIE URMATĂ DE CĂTRE O PERSOANĂ/FAMILIE PENTRU ADOPȚIA INTERNĂ

  >    >  PROCEDURA LEGALĂ CE TREBUIE URMATĂ DE CĂTRE O PERSOANĂ/FAMILIE PENTRU ADOPȚIA INTERNĂ

PROCEDURA LEGALĂ CE TREBUIE URMATĂ DE CĂTRE O PERSOANĂ/FAMILIE PENTRU ADOPȚIA INTERNĂ

 

  • În cazul adopției unui copil aflat în sistemul de protecție specială se parcurg următoarele etape:
  1. Obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte

– Persoana/familia care dorește să adopte  se adresează la Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) în a carei rază teritorială domiciliază unul dintre adoptatori sau unui organism privat roman autorizat (OPA) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă şi pentru demararea procesului de evaluare.

Impedimentele la adopție :

Nu pot adopta persoanele care:

a.Au boli psihice sau handicap mintal;

b.Au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de pornografie infantilă și infracțiuni privind  traficul de droguri sau precursori;

c.Sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie specială;

d.Interdicţia de a adopta se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute lit.a, b, sau c.

–  După realizarea informării prealabile, persoana/familia care dorește să adopte depune la (DGASPC) în a cărei rază teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA) cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie însoţită de următoarele documente:

  • a)copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
  • b)declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
  • c)copie de pe certificatul de naştere;
  • d)copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
  • e)copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
  • f)certificatul de cazier judiciar;
  • g)adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
  • h)certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
  • i)declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
  • j)declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
  • k)certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
  • l)certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

Documentele prevăzute la lit. f), h), j) şi l) se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.

– DGASPC/OPA evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește să adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru    a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte. Etapa de evaluare (socială și psihologică) și pregătire (cursuri de pregătire) pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte adoptator, are o durata de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare; etapa de evaluare socială constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social, evaluarea psihologică presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog iar pregătirea adoptatorilor are o durată de minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup.

– Sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopţie a cărui valabilitate a încetat sau persoanele/familiile care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puţin un an.

– Persoana/familia care doreşte să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării şi pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.

– Dupa ce obține atestatul de persoană aptă să adopte, persoana/familia urmează să fie înscrisă în Registrul National pentru Adopții (R.N.A) alături de celelalte persoane/familii atestate din România.

II: Potrivirea iniţială

– Este realizată de către DGASPC-ul de la domiciliul adoptatorilor şi presupune identificarea şi selectarea din R.N.A. a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului.

– Pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.

– Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:

  • a) vârsta copilului;
  • b) sexul copilului;
  • c) numărul de copii pe care familia îi poate ingriji;
  • d) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

– Se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate:

  • a) rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
  • b) persoana/familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum 6 luni;
  • c) persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.
  • Potrivirea practica cu copilul adoptabil
  • – În cadrul etapei de potrivire practică, se realizează întâlniri între copilul adoptabil și persoana/familia atestată (adoptator).
  • – Prima etapă a potrivirii practice constă în informarea prealabilă a adoptatorului/familiei adoptatoare cu privire la copil, nevoile şi caracteristicile lui, motivele pentru care responsabilul de caz consideră că adoptatorul/familia adoptatoare respectiv/respectivă este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.
  • – Dacă persoana/familia adoptatoare refuză continuarea potrivirii practice, acest refuz se consemnează şi se motivează în scris.
  • – Dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz al acestuia/acesteia şi cu cel al copilului, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.
  • – Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia. Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4.
  • – Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul potrivirii practice specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare, familia/persoana urmând să aștepte în continuare până ce va fi inclusă intr-un alt proces de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.
  • – La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului/familiei adoptatoare întocmesc raportul de potrivire si, constatând că s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC, sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.
  • Copiii aflaţi în profilul copiilor greu adoptabili
  • – O situaţie particulară este constituită de cazurile copiilor greu adoptabili (acei copiii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei).
  • – Pentru aceşti copii a fost creată în R.N.A. o secţiune specială care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie. Profilul unui copil greu adoptabil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care caracterizează copilul în cauză, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil. De asemenea, pot fi încărcate şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.
  • – Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la nivelul DGASPC-ului de la domiciliul profilul copiilor greu adoptabili şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Direcţiei. În termen de maximum 7 zile de la notificare adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.
  • Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată

Este o masură care se dispune de către instanta judecatorească de la domiciliul copilului și constă în încredințarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioadă de minim 3 luni.

– În perioada încredințării copilului în vederea adopției se monitorizează evoluția copilului și relațiile dintre acesta și adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului ale reprezentanților DGASPC . Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecatorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.

Pe perioada încredinţării în vederea adopţiei copilul şi adoptatorii beneficiază de servicii de sprijin (informare şi consiliere/ organizare de cursuri pentru dezvoltarea de abilităţi parentale/ grupuri de suport).

– În vederea facilitării acomodării copilului în noul mediu de viaţă şi stimulării dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, după punerea în executare a hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei a copilului este acordat concediul de acomodare. De acest concediu cu o durată de maximum 1 an de zile beneficiază adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit şi care în perioada concediului va primi şi o indemnizaţie în un cuantum de 3,4 ISR (indicator social de referință, de 500 lei în prezent).

– La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, cand se constaăa că, copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanţei judecatorești care solutionează cererea de încuviinţare a adopţiei.

Încredințarea în vederea adopției nu este necesară în cazul în care copilul adoptabil urmează a fi adoptat de către tutorele său, ori de către persoana/familia la care se află în plasament de cel putin 6 luni.

  1. Încuviințarea adopției

– Această etapă se derulează tot pe rolul instanței judecătorești după trecerea termenului stabilit pentru perioada de încredințare în vederea adopției. Acţiunea este scutită de taxă de timbru.

– Cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopţia copilului aflat în următoarele situații:

  • copilul pentru care a fost deschisă procedura adopţiei şi care se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;
  • pentru adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.

– Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte, după caz:

  • certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
  • certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
  • raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului;
  • atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
  • hotărârea judecătorească definitivă de încredinţare în vederea adopţiei;
  • certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
  • certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
  • cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
  • certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
  • hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopţiei copilului;
  • declaraţia notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției.

– La momentul încuviinţării, adoptatorii își exprimă în fața instanței judecătorești consimțământul la adopția copilului.

– Termenul în care se poate formula apel împotriva sentinţei de încuviinţare a adopţiei a fost redus de la 30 la 10 zile.

– În cazul adopţiei copilului de către o familie adoptatoare (atât în cazul adopției interne cât și în cazul adopției internaționale), unul dintre soţi poate să dea mandat încheiat în formă autentică celuilalt soţ să îl reprezinte în faţa instanţei judecătoreşti pentru exprimarea consimţământului. În cazul adopției internaționale, mandatul este prezentat instanţei judecătoreşti însoţit de traducerea autorizată în limba română dacă acesta a fost încheiat într-o limbă străină.

– Dupa ramânerea definitivă a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești intocmai ca şi faţă de un copil biologic și încetează definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi fireşti; se emite un nou cetificat de naștere pentru copil (în care adoptatorii sunt înregistrati la rubrica “părinți”, menținându-se locul de naștere al copilului).

– Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.

VII. Monitorizarea și activitățile post adopție

– Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.

Monitorizarea postadopţie se realizează de către DGASPC de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale (si efectuarea de vizite la domiciliul copilului) pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

– În perioada de monitorizare postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.

– Atât în perioada de monitorizare postadopţie cât și ulterior, adoptatorii și adoptatul pot participa la activități post adopție.

– Activităţile postadopţie se realizează planificat şi vizează acordarea de suport şi asistenţă de specialitate adoptatului şi adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate în timpul perioadei de monitorizare postadopţie sau semnalate direct de către cei adoptaţi ori de către persoana/familia adoptatoare.

– Obligaţia realizării activităţilor postadoptie revine direcţiei de la domiciliul solicitantului (solicitant fiind familia/persoana adoptatoare sau adoptatul). Aceste activităţi pot fi realizate şi de către organisme private, precum şi de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale de asistenţă socială şi/sau de psihologie, care au încheiat convenţii cu ANPDCA.

Activităţile postadopţie pot consta în:

  • a) informare şi consiliere pentru copii şi părinţi;
  • b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităţilor parentale;
  • c) constituirea de grupuri de suport pentru copii şi părinţi;
  • d) sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopţia sa.

– Pe perioada monitorizării postadopţie, participarea la activităţile post adoptie este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situaţiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relaţiei dintre părinţi şi copilul/copiii adoptaţi ori ar putea determina, în timp, eşecul adopţiei.

În situaţia în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii de a participa la activități post adopție sau refuză să informeze copilul cu privire la adopţia sa, responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie peste termenul minim de 2 ani.

Nu este necesară realizarea monitorizării postadopţie în cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc sau adoptiv şi nici în cazul adopţiei copilului de către tutore sau rude.

  • În cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv

Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.

Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

– Soțul care dorește să adopte copilul celuilalt soț sesizează în mod direct instanţa judecătorească cu acțiune privind încuviințarea adopției.

– Părțile la acest proces sunt adoptatorul în contradictoriu cu părinții firești ai adoptatului. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.

– Pentru încuviințarea adopției este necesar ca ambii părinți biologici să consimtă în fața instanței judecătorești la adopția copilului.

Înainte de exprimarea consimțământului la instanța, părinții biologici trebuie să se adreseze la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului în a cărei rază teritorială domiciliază pentru a fi consiliați cu privire la efectele adopției și pentru a obține raportul de consiliere.

Documentele ce trebuie depuse odată cu cererea de încuviințare a adopției sunt:

–raportul/rapoartele de consiliere și informare ale părinților biologici

-certificatul de naştere al copilului, în copie

-certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică

-certificatul de naştere al adoptatorului, în copie

-raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului

-certificatul de căsătorie al adoptatorului, în copie

-cazierul judiciar al adoptatorului

-certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris.

-documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;

Pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv nu este necesară obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, a statutului de copil adoptabil, încredințarea în vederea adopției și nici monitorizarea post adopție.

  • În cazul adopției unei persoane majore

– Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

– Persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității sale. Dovada de “creștere în timpul minorității” se realizează în fața instanței de judecată, cu orice mijloace de probă (înscrisuri, martori, etc)

– Părțile la proces sunt adoptatorul și adoptatul care își exprimă consimțământul la adopție în fața instanței de judecată.

– Nu este necesar consimțământul părinților firești ai adoptatului.

– Sesizarea instanței judecătorești pentru încuviințarea adopției majorului se realizează direct de către persoana/familia adoptatoare, fără ca legea să prevadă efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.

REGIMUL JURIDIC AL INFORMAȚIILOR PRIVIND ADOPȚIA

Persoanele adoptate au dreptul de a-și cunoaște originile și propriul trecut și beneficiază de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinților firești sau a rudelor biologice. Persoanele adoptate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la locul nașterii, traseul instituțional și istoricul personal care nu dezvăluie identitatea  părinților/rudelor biologice. Informațiile care atestă adopția pot fi furnizate doar persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exercițiu.

Furnizarea informațiilor anterior menționate se realizează de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție.( ANPDCA)

După dobândirea capacității depline de exercițiu, adoptatul poate solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul său ori, în cazul în care nu are domiciliul în România, Tribunalului București, să-i autorizeze accesul la informațiile aflate în posesia oricăror autorități publice cu privire la identitatea părinților săi firești/rudelor sale biologice.

Anterior  sesizării instanței judecătorești, adoptatul are obligația de a solicita ANPDCA eliberarea unui document care să ateste realizarea adopției și dacă înainte de adopție a avut stabilită filiația față de cel puțin unul dintre părinții bilogici și de a participa la cel puțin o ședință de consiliere din care să rezulte că adoptatul este echilibrat din punct de vedere psihoemoțional ( consilierea pote fi realizată de către DGASPC în a cărei rază teriotrială se află domiciliul adoptatului, de organisme private autorizate, precum și de cabinete individuale , cabinet associate sau societăți civile profesionale de asistență social și/sau de psihologie care au încheiat convenții cu ANPDCA)

Părinții firești sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obține informații vizând perosna adoptată referitoare la confirmarea adopției, anul încuviințării adopției, caracterul intern sau internațional al adopției, precum și dacă persoana adoptată figurează în evidențele autorităților ca fiind în viață sau decedată.Alte informații pot fi furnizate părinților biologici sau rudelor biologice ale acestuia, numai dacă există acordul expres al adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exercițiu sau, în cazul în care adoptatul este minor, acordul persoanei sau familiei adoptatoare. ( furnizarea informațiilor se face de către ANPDCA)

Identitatea părinților firești ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de acesta a capacității depline de exercițiu, numai pentrru motive medicale, de ANPDCA, la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului ori a reprezentatntului unei instituții medicale, însoțită de documentele justificative.

Persoanele adoptate care dețin informații asupra identității părinților firești se pot adresa direct ANPDCA pentru realizarea demersurilor vizând contactarea părinților firești sau rudelor biologice.