Raport de activitate 2007

Raport de activitate 2007

RAPORT DE ACTIVITATE 
al Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin şi respectiv
al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin,
pe perioada 01.01.2007 – 31.12.2007

1.  Consideraţii generale

Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, organ de specialitate al Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi respectiv Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Judeţean Caraş-Severin,  au desfăşurat, pe parcursul anului 2007, o susţinută activitate de profil, în scopul atingerii obiectivelor stabilite pentru implementarea procesului de reformă a sistemului local de asistenţă socială şi protecţie a copilului.

Astfel, fiind investită cu rolul de a aplica politicile şi strategiile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin şi-a axat activitatea pe îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor care îi revin, potrivit legii, în toate materiile anterior enunţate.
În mod corespunzător trebuie să precizăm că,  Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, cu sprijinul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care asigură prin Serviciul Secretariat Comisii lucrările de secretariat ale acestui organism decizional,  a realizat o coordonare promptă şi eficientă în domeniul la care ne referim.
În altă ordine de idei, considerăm că se impune şi o referire sumară la unul dintre cele mai importante acte normative care au fost adoptate în anul  2007  în domeniul protecţiei sociale a persoanelor cu handicap, şi anume  Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, act normativ care a avut o importanţă deosebită prin faptul că a clarificat o serie de probleme care apăruseră în practică, în încercarea, pe de o parte, de a aplica cât mai corect prevederile Legii nr.448/2006, iar pe de altă parte, de a sprijini persoanele aflat în nevoie, în vederea valorificării drepturilor şi  facilitării accesului nemijlocit şi neîngrădit la servicii.

B.   Activitatea Comisiei pentru Protecţia Copilului

În perioada 01.01.2007 – 31.12.2007, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, pe baza propunerilor prezentate de către personalul de specialitate al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, a procedat la adoptarea unui număr de 2429 de  hotărâri, după cum urmează:
a. 498 hotărâri au fost emise  pentru soluţionarea cazurilor instrumentate în cursului perioadei menţionate:
a.1 – 248 hotărâri  – pentru cazurile noi, dintre care:
– măsuri de plasament la asistenţi maternali  profesionişti – 5 hotărâri;
– măsuri de plasament la centrele de plasament – 22 hotărâri;
– măsuri de plasament la familie/rude: 10 hotărâri;
– atestarea unor persoane ca asistenţi maternali profesionişti – 41 hotărâri;
– reînnoire a atestatelor de asistenţi maternali profesionişti – 132 hotărâri;
– măsuri de supraveghere specializată la părinţi: 9 hotărâri;
– respingere cereri – 8  hotărâri;
– cazuri la care nu s-a impus luarea unei măsuri de protecţie – 21 hotărâri.
a.2. –  250 de hotărâri – pentru cazuri de modificare a măsurilor/hotărârilor, dintre care:
– modificări ale atestatelor asistenţilor maternali profesionişti – 43 hotărâri;
– retrageri ale atestatelor de asistenţi maternali profesionişti – 27 hotărâri;
– respingeri de modificări ale atestatelor de asistent maternal profesionist – 5 hotărâri;
– măsuri de plasament la asistent maternal profesionist  – 1 hotărâri;
– măsuri de plasament la centre de plasament – 24 hotărâri;
– măsuri de plasament la familii/persoane/rude – 2 hotărâri;
– revocări – 70 hotărâri;
– revenirea în mediul familial – 11 hotărâri;
– delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti – 36 hotărâri;
– respingeri – 3 hotărâri;
– modificări (cu privire la nume, domiciliu etc.) – 28 hotărâri;
b. 1931 de hotărâri cu privire la copiii cu dizabilităţi şi pentru copiii pentru care s-a decis orientarea şcolară. Dintre acestea, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a emis:

• 334 de hotărâri pentru cazurile de expertizare (cazuri noi);
• 1182 de hotărâri pentru cazurile de reexpertizare (cazuri de reevaluare);
• 134 de hotărâri de revocare a hotărârilor iniţiale de încadrare într-un grad de handicap (ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani sau a decesului);
• 281 hotărâri de orientare şcolară;

Tot în perioada raportată, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a realizat orientarea către centrele de recuperare din judeţ pentru un număr de 43 de copii cu dizabilităţi, după cum urmează:

• 10  cazuri – Centrul de Recuperare „Primăvara” Reşiţa;
• 19  cazuri – Centrul de Recuperare Oraviţa;
• 12  cazuri – Centrul de Recuperare „Bunavestire” Caransebeş;
• 2     cazuri – Centrul de Recuperare „Sfânta Maria” Reşiţa.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin  s-a deplasat la sediul unora dintre instituţiile de profil, care funcţionează pe teritoriul judeţului nostru, în scopul constatării condiţiilor de viaţă oferite beneficiarilor, a modalităţilor de acordare a serviciilor de care beneficiază aceştia, precum şi în vederea depistării eventualelor probleme care influenţează, în mod negativ, activitatea unităţilor vizitate. Astfel, pe lângă motivele anterior enunţate, câteva dintre şedinţele Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin s-au desfăşurat în incinta şcolilor speciale din localităţile Reşiţa, Caransebeş şi respectiv Bocşa, precum şi la sediile următoarelor unităţi de ocrotire:  Centrul de Plasament „Speranţa” Reşiţa, Centrul de Plasament „Bunavestire” Caransebeş, Centrul  de Plasament pentru Copii cu Dizabilităţi Oraviţa, Centrul de Plasament „Casa Noastră” Zăgujeni, Centrul de Plasament „Sf. Maria” Reşiţa şi la Centrul de Plasament „Casa Noastră” Zăgujeni-modul Mehadica, cu ocazia reevaluării situaţiei beneficiarilor acestor instituţii de profil, tocmai pentru a se evita obligarea celor în cauză de a se deplasa la sediul acestui organism decizional. Mai mult decât atât, membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin au efectuat controale inopinate, atât la sediul unităţilor de ocrotire, de pe raza judeţului Caraş-Severin, cât şi la domiciliul asistenţilor maternali profesionişti.
De asemenea, în perioada raportată, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a eliberat un număr de 1798 certificate, dintre care:

• 1517 certificate de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap;
• 281 certificate de orientare şcolară.

Dintre fenomenele constatate de către Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin în activitatea desfăşurată în vederea protecţiei şi promovării a drepturilor copilului menţionăm:
În anul 2007 s-a constatat existenţa unui număr relativ ridicat de cereri de încadrare într-un grad de handicap a unor copii hipoacuzici, de vârstă preşcolară şi şcolară,  domiciliaţi în localitatea Bocşa, judeţul Caraş-Severin. Pentru aceşti copii, Comisia a eliberat certificate de încadrare într-un grad de handicap astfel încât beneficiarii să se poată bucura de toate drepturile prevăzute de lege pentru astfel de persoane şi, prin planul de reabilitare, care constituie anexă la hotărârea Comisiei, a recomandat demersurile medicale care trebuie efectuate, inclusiv respectarea indicaţiilor medicilor specialişti ORL şi NPI. De asemenea, prin certificatele de expertiză şi orientare şcolară s-a stabilit orientarea şcolară a acestor copii către învăţământul special, mai exact către Grădiniţa sau Şcoala Specială Bocşa, unde au beneficiat de servicii de recuperare şi reabilitare specifice vârstei şi deficienţei. Urmare acestor acţiuni întreprinse de către Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin în colaborare cu specialiştii din sistemul de învăţământ şi cel sanitar s-a constatat o ameliorare a  acestor deficienţe, numărul copiilor cu astfel de probleme fiind în continuă scădere.
Un alt fenomen depistat de către organismul decizional susmenţionat, în activitatea desfăşurată pe parcursul anului 2007, se referă la existenţa în zona localităţii Moldova Nouă, a unui număr mare de copii cu retard psihic sever, parapareze spastice, tetrapareze, copii care datorită gradului de handicap şi nevoilor educaţionale speciale, se aflau în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul la educaţie. Pentru soluţionarea acestei probleme, Inspectoratul Şcolar al Judeţului  Caraş-Severin s-a sesizat, prin intermediul reprezentantului său din cadrul Comisiei pentru Protecţia Copilului şi a stabilit o persoană specializată, care va asigura, potrivit prevederilor art.16, alin 2, lit. e din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, şcolarizarea la domiciliu a copiilor din zona Moldova Nouă, începând cu anul şcolar 2008-2009.
Tot pe parcursul anului 2007,  Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a fost pusă în nenumărate rânduri   în situaţia de a hotărî orientarea  şcolară către învăţământul special a unor copii care au repetat aceeaşi clasă de câte două sau chiar de trei ori în cadrul învăţământului de masă,  precum şi cazuri în care elevi cu o evoluţie şcolară pozitivă, deşi au acumulat cunoştinţele necesare pentru a face faţă programei şcolare şi cerinţelor din învăţământul de masă, au rămas până la finalizarea studiilor, în cadrul unei unităţi şcolare din învăţământul special. În acest sens, pentru a evita perpetuarea unor astfel de practici, organismul decizional susmenţionat  a înaintat o adresă tuturor unităţilor de învăţământ din judeţul Caraş-Severin,  prin care li s-a adus la  cunoştinţă că le incumbă obligaţia de a îndruma părinţii copiilor pentru care se impune adoptarea unei hotărâri de orientare/reorientare şcolară, precum şi pe copiii care fac parte din această categorie şi care au împlinit vârsta de 14 ani, către Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, în termen de 30 de zile de la data identificării acestor copii, astfel încât, la începutul fiecărui an şcolar, fiecare elev să fie integrat în unitatea şcolară adecvată stării sale sănătate şi respectiv nivelului său intelectual. 
Un alt fenomen, de această dată îmbucurător, constatat de către Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin pe parcursul anului anterior se referă la reducerea numărului de copii ocrotiţi în sistem rezidenţial ca o consecinţă directă a intensificării acţiunilor de promovare a măsurilor de protecţie de tip familial, prin raportare la cele de tip rezidenţial, în conformitate cu actuala finalitate a legislaţiei care reglementează acest domeniu de activitate.

•   Activitatea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin
•   Activitatea de prevenire şi intervenţie în regim de urgenţă

 Întrucât în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, a fost înfiinţat şi funcţionează Serviciul de Urgenţă, compartiment de specialitate care asigură asistenţă şi sprijin copiilor aflaţi în situaţie de risc, această instituţie publică de specialitate a preluat, în perioada de timp la care ne raportăm,  un număr total de 327 de sesizări. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă şi cazul a trei surori, în vârstă de 11, 9 şi 7 ani,  aflate în îngrijirea bunicului matern care, invocând un comportament sexual neadecvat al nepoatelor sale a recurs la imobilizarea acestora, legându-le  de diferite piese de mobilier. Mama minorelor se afla de o perioadă lungă de timp în străinătate, la muncă.
La sesizarea asistentului social din cadrul consiliului local al unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul copiilor, specialiştii Serviciului de Urgenţă au acţionat imediat şi au efectuat demersurile necesare pentru preluarea în regim de urgenţă şi instituţionalizarea minorelor în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Reşiţa, întrucât mediul din care proveneau era disfuncţional şi deficitar din punct de vedere educaţional dar şi din punct de vedere al modalităţilor de asigurare a celorlalte nevoi caracteristice vârstei. Pe parcursul instrumentării dosarului de către Serviciul de Urgenţă atât minorele cât şi bunicul acestora au făcut acuzaţii referitoare la un posibil abuz sexual la care acestea au fost supuse în familia asistentului maternal profesionist la care fuseseră anterior în plasament. Ulterior, s-a dovedit, atât în urma expertizei medico-legale cât şi în urma evaluării psihologice, că  minorele nu au fost abuzate sexual dar carenţele de ordin afectiv, experienţele traumatice datorate abandonului mamei şi educaţia necorespunzătoare, s-au finalizat prin însuşirea unor comportamente neadecvate de către copiii în cauză. Având în vedere necesitatea asigurării unui mediu în care copiii să beneficieze de activităţi de consiliere şi educaţionale specifice, în vederea ameliorării situaţiei lor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a solicitat instanţei iar aceasta a aprobat instituirea unei  măsuri de protecţie la un centru de plasament de tip familial  care are drept scop crearea condiţiilor optime de dezvoltare şi studiu pentru copii, cu scopul de a dezvolta deprinderi de viaţă care să ajute beneficiarii să înveţe să se descurce singuri, astfel încât să poată avea o viaţă independentă.
Din numărul total al sesizărilor, nu mai puţin de 81 de astfel de solicitări au fost preluate prin intermediul Telefonului copilului (983), modul de specialitate integrat în serviciul susmenţionat, care funcţionează în regim de permanenţă şi a cărui misiune este să primească semnalări cu privire la situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, să asigure consilierea telefonică în aceste situaţii, precum şi să intervină prompt în cazurile de urgenţă, prin intermediul echipei mobile. Dintre cele 120 de solicitări, unele au fost mute (17) sau greşite (23), alte 40 de sesizări au impus plasamentul în regim de urgenţă al unor copii aflaţi în situaţii de risc, iar celelalte 40 de solicitări au fost soluţionate prin intermediul consilierii/informării de specialitate.
De asemenea, tot prin raportare la numărul total de sesizări, precizăm că Serviciul de Urgenţă a mai preluat un număr de 21 de sesizări privind copii abandonaţi în secţiile de nou-născuţi ori de pediatrie din cadrul unităţilor sanitare, sesizări care s-au soldat cu instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă în toate cele  21 de cazuri.
O altă sursă de provenienţă a sesizărilor preluate de către Serviciul de Urgenţă o constituie sesizările primite, în scris, din partea unor instituţii publice, organisme neguvernamentale şi respectiv persoane fizice. În această categorie au fost înregistrate un număr de 130 de solicitări care au impus instituirea plasamentului în regim de urgenţă pentru un număr de 14 de copii.
În ceea ce priveşte instituirea celor 75 de măsuri ale plasamentului în regim de urgenţă, precizăm că Direcţia a asigurat protecţia copiilor vizaţi, în acest sens, după cum urmează:

II.   Măsura de protecţie specială a plasamentului
În ceea ce priveşte numărul de copii lipsiţi de ocrotire părintească şi care sunt ocrotiţi prin intermediul sistemului judeţean de profil, precizăm că, la finele anului precedent, autoritatea administraţiei publice judeţene şi respectiv organismele neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, asigurau ocrotirea unui număr de 1534 de copii, după cum urmează:

           
Aşa cum rezultă şi din tabelul anterior, în perioada raportată s-a înregistrat o scădere a numărului de copii lipsiţi de ocrotire părintească,  copii pentru care s-a impus instituirea măsurii speciale de protecţie a plasamentului. Deşi această reducere este îmbucurătoare, numărul copiilor pentru care s-a instituit o măsură de protecţie specială este încă ridicat, principalele cauze ale acestei stări de lucruri constituindu-le îndeosebi situaţia socio-economică deosebit de precară a unei bune părţi a populaţiei judeţului, precum şi nivelul de educaţie al celor în cauză.
Considerăm de asemenea ca fiind un aspect pozitiv, ponderea relativ scăzută a copiilor ocrotiţi în regim rezidenţial, 25,8%,  în raport cu cei ocrotiţi în regim familial, 74,2%.

•      II.1.  Măsura de protecţie a plasamentului în mediul familial

Referitor la instituirea măsurilor de plasament într-un mediu familial, pe perioada 01.01.2007 – 31.12.2007, menţionăm că un număr de 1138 de copii beneficiau, la finele anului , de măsura de protecţie specială la care ne referim, după cum urmează :

* AMP – Asistent Maternal Profesionist
** OPA – Organism Privat Autorizat

II.2.   Măsura de protecţie a plasamentului în unităţi rezidenţiale
În mod corespunzător, aşa cum am mai precizat, faţă de cei 396 de copii ocrotiţi în unităţile rezidenţiale ale judeţului, la sfârşitul anului 2007, măsura de protecţie specială a plasamentului a fost instituită după cum urmează:

II.3.   Reevaluarea periodică a cazurilor

            În ceea ce priveşte acest aspect, trebuie să menţionăm că, pe perioada raportată, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a vizat un număr de 6136 de rapoarte trimestriale de reevaluare, după cum urmează:
– 2376 de rapoarte vizând reevaluarea cazurilor copiilor ocrotiţi de către asistenţii  
maternali profesionişti;
– 2176 de rapoarte referitoare la reevaluarea cauzelor copiilor protejaţi de către alte 
familii sau persoane (inclusiv rude de gradul IV);
– 1584 de rapoarte privind reevaluarea situaţiei copiilor instituţionalizaţi în unităţile de
profil de pe raza judeţului Caraş-Severin.

            III.   Măsura de protecţie alternativă a tutelei

            În ceea ce priveşte instituirea acestei măsuri de protecţie, menţionăm că, pe parcursul perioadei la care ne referim, instanţele judecătoreşti competente au instituit tutela faţă de un număr de 19 de copii, la solicitarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.

IV.   Activitatea de dezinstituţionalizare
Din punct de vedere al dezinstituţionalizării, menţionăm că activitatea desfăşurată, în  intervalul de timp la care ne raportăm s-a concretizat prin revocarea unui număr de 80 de măsuri de protecţie, şi anume:
– în 11 cazuri au fost revocate măsurile de protecţie instituite anterior, ca urmare a împlinirii de către beneficiar a vârstei de 18 ani – prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin;
– în alte 13 cazuri s-a decis revenirea în mediul familial, dintre care:
– 2 prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin;
– 11 prin sentinţe ale Tribunalului Caraş-Severin.
– în 42 cazuri măsurile de protecţie au fost revocate ca urmare a faptului că au rămas fără obiect (copii fugiţi, decese etc.);

V.   Procedura de adopţie
Referitor la protecţia copilului prin adopţie, în cursul anului 2007, pe baza propunerilor prezentate de către personalul de specialitate al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, directorul Direcţiei a emis 20 dispoziţii privind eliberarea atestatului de persoana/familie considerată ca fiind aptă să adopte.
De asemenea, ca urmare a solicitării Serviciului Contencios şi Adopţii,  instanţa de judecată a admis următoarele:

• deschiderea procedurii  adopţiei interne pentru un număr de 29 de copii.
• încuviinţări ale adopţiei –  pentru 15 copii;
• încredinţare în vederea adopţiei – pentru 2 copii.

În aceeaşi ordine de idei menţionăm că, la data de 01.01.2007, în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin se înregistra un număr de 33 copii pentru care se întocmeau rapoarte post-adopţie, număr care, pe parcursul perioadei raportate, a suferit modificări, astfel încât, la data de 31.12.2007, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin instrumenta doar 17 astfel de cazuri, diferenţa de 16 cazuri reprezentând cauze de adopţie finalizate.
În altă ordine de idei, precizăm că funcţionarii din cadrul Serviciului Contencios şi Adopţii au întocmit, pe perioada raportată, un număr de 43 de rapoarte care au fost prezentate Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, dintre care:

• 28 de rapoarte privind delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti după deschiderea procedurii de adopţie;
• 2 rapoarte privind revocarea hotărârii de delegare a exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, ca urmare a încredinţării în vederea adopţiei:
• 11 rapoarte privind revocarea hotărârii de delegare a exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti, ca urmare a încuviinţării adopţiei.
• 2 rapoarte privind revocarea măsurii de protecţie ca urmare a încuviinţării adopţiei.

          VI.   Activitatea juridică

Referitor la activitatea juridică, precizăm că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a depus la instanţa de judecată un număr de 314 acţiuni care au vizat următoarele aspecte:
– în 40 de cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie a plasamentului în unităţile rezidenţiale, de pe raza judeţului Caraş-Severin;
– în alte 102 de cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie a  plasamentului într-un mediul familial;
– în 19 cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie alternativă a tutelei;
– în 113 cauze a fost solicitată revocarea măsurilor de protecţie specială a plasamentului, măsuri instituite anterior;
– în 4 cauze a fost solicitată deschiderea procedurii de adopţie internă;
– în 9 cauze a fost solicitată încuviinţarea adopţiei pentru un număr similar de copii;
– în 4 cauze a fost solicitată înregistrarea tardivă a naşterii unui număr identic de copii.
– în 2 cauze  a fost solicitată  încredinţarea unor copii în vederea adopţiei;
– 11 cauze reprezentând litigii de muncă;
– 1 cauză privind instrumentarea unei fapte prevăzute de art. 197 Cod Penal;
– în 6 cauze  a fost solicitată supravegherea specializată;
– în 3 cauze a fost solicitată revenirea în mediul familial a unor copii.
Dintre cauzele anterior enunţate, instanţa de judecată a rămas în pronunţare pentru un număr de 139 de acţiuni vizând instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului şi respectiv pentru un număr de 19 de acţiuni referitoare la instituirea măsurii de protecţie alternativă a tutelei.
Dintre acţiunile care au vizat instituirea plasamentului, în 6 astfel de cauze, instanţa de judecată a respins acţiunile respective, întrucât la data solicitării măsurii de protecţie, copiii au revenit în mediul familial.
În altă ordine de idei, menţionăm că, prin intermediul compartimentului juridic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, s-a procedat la înregistrarea tardivă a naşterii unui număr de 5 copii.
În ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap, precizăm că, în perioada raportată, au fost contestate un număr de 2 certificate de handicap, eliberate de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Caraş-Severin, acţiunile fiind încă pe rolul instanţei  judecătoreşti.
De asemenea, au fost contestate un număr de 2 hotărâri adoptate de către  Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, una dintre contestaţii fiind admisă iar cealaltă respinsă.
De altfel, trebuie să precizăm că, în perioada raportată, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a susţinut săptămânal – în medie, prin intermediul consilierilor săi juridici, nu mai puţin de 20 cauze.

• Protecţia persoanelor cu dizabilităţi

În ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap precizăm că, pe perioada la care ne referim, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a asigurat plata drepturilor financiare şi respectiv acordarea facilităţilor, prevăzute de lege, pentru un număr de 9935 persoane cu handicap.
În acest sens, considerăm că se impune să menţionăm că, tot în intervalul de timp la care ne raportăm, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a emis nu mai puţin de 6493 de dispoziţii privind acordarea sau, după caz, sistarea drepturilor şi facilităţilor acordate, potrivit legii, persoanelor cu handicap. Astfel, un număr de 6103  dispoziţii au vizat acordarea de drepturi şi facilităţi, persoanelor cu handicap, după cum urmează:

• 1382 de dispoziţii referitoare la copii;
• 4721 de dispoziţii referitoare la adulţi.

De asemenea, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Caraş-Severin a emis nu mai puţin de 390 dispoziţii de sistare a drepturilor/facilităţilor la care ne referim şi anume:

•   32 de dispoziţii pentru copii;
• 358 de dispoziţii pentru adulţi.

În altă ordine de idei, precizăm că Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu
Dizabilităţi, din cadrul Direcţiei, a asigurat evaluarea psihologică şi determinarea QI pentru un număr de 958 beneficiari.

VIII.   Activitatea Comisiei de Disciplină

În perioada raportată, Comisia de Disciplină a fost sesizată cu 15  sesizări, împotriva a 9 funcţionari publici. Dintre cele 15 sesizări, 5 au fost clasate, iar pentru celelalte 10 sesizări au fost aplicate următoarele sancţiuni disciplinare :

• Activitatea de resurse umane

În ceea ce priveşte această activitate, trebuie precizat că, pe parcursul anului 2007, la nivelul Direcţiei s-au efectuat 104  angajări, dintre care:

• 16 pe funcţii publice;
• 88 pe funcţii contractuale, dintre care:

                                     –     6 posturi aparat propriu;
–     82 posturi asistenţi maternali profesionişti.
Astfel, la data de 31.12.2007, Direcţia dispunea de un număr de 648 de angajaţi, dintre care:

• 90 de funcţionari publici;

–   558 de funcţionari contractuali (529 asistenţi maternali profesionişti).
De asemenea, tot în cursul anului precedent, Serviciul Resurse Umane al Direcţiei a
asigurat eliberarea unui număr de 690 de adeverinţe de profil.
În altă ordine de idei, menţionăm că cele două controale de specialitate efectuate la nivelul acestui compartiment de profil, de către reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraş-Severin, s-au finalizat cu rezultate foarte bune, în sensul că specialiştii instituţiei publice anterior menţionate au lăudat activitatea desfăşurată în cadrul serviciului la care ne referim.
D.   Concluzii şi propuneri

În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, trebuie să precizăm că un aspect deosebit de important, care influenţează activitatea acestei instituţii publice de specialitate, îl constituie spaţiul insuficient de care dispun angajaţii unităţii în cauză la locul de muncă. Astfel, majoritatea salariaţilor Direcţiei îşi desfăşoară activitatea în spaţii supraaglomerate, fiind repartizate, în medie, între 5 şi 7 persoane într-un birou.
În altă ordine de idei, considerăm că  Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin se confruntă cu o vădită disproporţie a numărului mare de cazuri pe care trebuie să le instrumenteze asistenţii sociali, prin raportare la numărul acestora, cazurile respective ajungând, în medie, la un număr de 70 de cazuri/asistent social. În acest sens, menţionăm că în această situaţie s-a ajuns fie datorită faptului că la concursurile organizate de către Direcţie pentru ocuparea unor posturi de specialitate nu s-au prezentat candidaţi, fie datorită faptului că nu mai puţin de 10 asistenţi sociali s-au aflat, în perioada raportată, în concediul pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei speră ca, în viitor, problema numărului de personal să se rezolve, la nivelul acestei instituţii publice, prin angajarea persoanelor care vor ocupa posturile scoase la concurs.
Un alt aspect deosebit de important, din punct de vedere al numărului de personal din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, apreciem
că îl constituie şi insuficienţa numărului de salariaţi care să îndeplinească, la nivelul acestei instituţii de specialitate, funcţia de manager de caz.
În acest sens, trebuie să precizăm că legislaţia în vigoare din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, îndeosebi prevederile Ordinului nr. 286/06.07.2006 al Secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului -, privind aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecţie şi respectiv cele ale Ordinului nr. 288/06.07.2006 al Secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului – privind aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, instituie obligaţia  desemnării unui manager de caz, atât pentru cazurile aflate în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, cât şi pentru cazurile în care se impun activităţi de prevenire la nivelul colectivităţilor locale. Mai mult decât atât, actele normative în vigoare din această materie limitează numărul de cazuri care pot fi instrumentate de către un manager de caz la cifra de 30 astfel de cauze.
Având în vedere aceste aspecte, faptul că managerii de caz au atribuţii complexe şi bine stabilite, care sunt clar delimitate de cele ale asistenţilor sociali din cadrul Direcţiei, precum şi faptul că numai la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin (fără potenţialele cazuri existente în unităţile administrativ – teritoriale de pe raza judeţului Caraş-Severin) sunt înregistrate, în prezent, nu mai puţin de 1571 de cazuri, considerăm că este necesară suplimentarea structurii organizatorice a instituţiei publice în cauză cu cel puţin 25 posturi care să asigure îndeplinirea funcţiilor de manageri de caz, fapt care se va concretiza prin propunerile pe care Direcţia le va face cu privire la modificarea structurii sale organizatorice şi de personal, în următoarele şedinţe ale Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
În ceea ce priveşte relaţiile inter-instituţionale ale Direcţiei, cu celelalte structuri de specialitate care funcţionează la nivelul judeţului Caraş-Severin, considerăm că această instituţie publică a dezvoltat o fructuoasă colaborare atât cu instanţele judecătoreşti teritoriale, cât şi cu Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, Direcţia de Evidenţă a Populaţiei a Judeţului Caraş-Severin şi respectiv Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială.
De asemenea, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a realizat o eficientă colaborare cu majoritatea consiliilor locale, de pe raza judeţului nostru, precum şi cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin şi respectiv cu formaţiunile de poliţie de proximitate de la nivelul municipiilor Reşiţa şi Caransebeş. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă acţiunile de prevenire şi combatere a cerşetoriei şi a fenomenului copiilor străzii, acţiuni desfăşurate, de către Direcţie, în parteneriat cu cele două instituţii poliţieneşti anterior menţionate.
În cursul anului 2007, Curtea de Conturi  a efectuat un control tematic, verificând transferurile de la bugetul de stat. Precizăm că nu au fost constatate nici un fel de deficienţe cu ocazia acestui control.
Din punct de vedere al activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precizăm că, pe perioada raportată, a fost efectuat doar un control de specialitate, verificare al cărei rezultat a demonstrat faptul că, la nivelul Direcţiei, nu au fost depistate deficienţe majore.
Având în vedere cele prezentate, activităţile de specialitate prestate, considerăm că atât Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin cât şi Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin şi-au adus o contribuţie importantă în derularea procesului de reformă iniţiat în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, la nivelul judeţului nostru, îndeplinindu-şi totodată, în mod corespunzător, atribuţiile care le incumbă, potrivit legii.