Raport de activitate 2006
RAPORT DE ACTIVITATE
al Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin şi respectiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Caraş-Severin,
pe perioada 01.01.2006 – 31.12.2006
- Consideraţii generale
Create ca structuri de specialitate, la nivel judeţean, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin şi respectiv Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin au desfăşurat, pe parcursul anului 2006, o susţinută activitate de profil, în scopul atingerii obiectivelor stabilite pentru implementarea procesului de reformă a sistemului local de asistenţă socială şi protecţie a copilului.
Astfel, fiind investită cu rolul de a aplica politicile şi strategiile de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin şi-a axat activitatea pe îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor care îi revin, potrivit legii, în toate materiile anterior enunţate.
În mod corespunzător, trebuie să precizăm că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte activitatea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, organism decizional în materia protecţiei şi promovării drepturilor copilului care, prin funcţionarea sa, a asigurat o coordonare promptă şi eficientă în domeniul la care ne referim.
În altă ordine de idei, considerăm că se impune şi o trecere în revistă a principalelor acte normative care au fost adoptate pentru a reglementa sfera de activitate a celor două structuri de profil analizate, în prezentul raport, acte normative care au modificat cadrul legislativ existent în această materie.
Prin adoptarea Legii nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială, legiuitorul a reglementat, în detaliu, organizarea, funcţionarea şi finanţarea acestui sistem, în scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente, efecte create de situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor. Ca atare, asistenţa socială este definită ca o componentă fundamentală a sistemului de protecţie socială, element care cuprinde serviciile şi prestaţiile sociale menite să dezvolte capacităţile individuale sau colective de asigurare a nevoilor sociale, de creştere a calităţii vieţii, precum şi de promovare a principiilor de coeziune şi incluziune socială.
Definirea principiilor pe baza cărora se realizează asistenţa socială, în România, determinarea fără echivoc a factorilor de intervenţie în acest domeniu, atât la nivel judeţean, cât şi la cel naţional, inclusiv a atribuţiilor lor, precum şi stabilirea clară a serviciilor şi prestaţiilor de profil care pot fi oferite potenţialilor beneficiari, constituie numai câteva din elementele care vin să consolideze actualele reglementări din această materie.
Un alt act normativ deosebit de important, apreciem că îl constituie şi Legea-cadru nr. 195/2006 a descentralizării. Prin adoptarea acestei legi, Parlamentul României a stabilit principiile, regulile şi cadrul instituţional care reglementează procesul de descentralizare iniţiat, atât din punct de vedere administrativ, cât şi din punct de vedere financiar. Bazată pe transferul de competenţe, descentralizarea vizează o capacitare a unităţilor administrativ- teritoriale de a soluţiona, cu promptitudine şi eficienţă, aspectele de ordin administrativ şi financiar existente pe raza lor teritorială.
O importanţă similară, considerăm că o prezintă şi Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, act normativ care, deşi a fost adoptat cu întârziere, constituie temelia procesului de reformă iniţiat în acest domeniu de activitate. Mai exact, legea la care ne referim, reglementează drepturile şi obligaţiile persoanelor cu handicap, prin instituirea unui sistem de specialitate modern, pe deplin adaptat realităţii existente în această materie. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă atât diversificarea, cât şi statuarea clară a drepturilor şi facilităţilor de care beneficiază fiecare categorie de persoane cu handicap, în funcţie de gradul deficienţei, îndeosebi în ceea ce priveşte situaţia persoanelor cu dizabilităţi care sunt încadrate în gradul III de handicap.
B. Activitatea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin
În perioada 01.01.2006 – 31.12.2006, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, pe baza propunerilor prezentate de către personalul de specialitate al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, a procedat la adoptarea unui număr de 2267de hotărâri, după cum urmează:
a. 501hotărâri au fost emise pentru soluţionarea cazurilor instrumentate în cursului perioadei menţionate:
a.1 – 332 hotărâri – pentru cazurile noi, dintre care:
– măsuri de plasament la asistenţi maternali profesionişti – 8 hotărâri;
– măsuri de plasament la centrele de plasament – 37 hotărâri;
– măsuri de plasament la familie/rude: 19hotărâri;
– atestarea unor persoane ca asistenţi maternali profesionişti – 118 hotărâri;
– reînnoire a atestatelor de asistenţi maternali profesionişti – 119hotărâri;
– măsuri de supraveghere specializată la părinţi: 3hotărâri;
– respingere cereri – 14 hotărâri;
– cazuri la care nu s-a impus luarea unei măsuri de protecţie – 14 hotărâri.
a.2. – 169 de hotărâri – pentru cazuri de modificare a măsurilor/hotărârilor, dintre care:
– modificări ale atestatelor asistenţilor maternali profesionişti – 44hotărâri;
– retrageri ale atestatelor de asistenţi maternali profesionişti – 13 hotărâri;
– respingeri de modificări ale atestatelor de asistent maternal profesionist – 2 hotărâri;
– măsuri de plasament la asistent maternal profesionist – 4 hotărâri;
– măsuri de plasament la centre de plasament – 5hotărâri;
– măsuri de plasament la familii/persoane/rude – 5 hotărâri;
– administrare bunuri – 4 hotărâri;
– revocări – 55 hotărâri;
– revenirea în mediul familial – 17 hotărâri;
– delegarea exerciţiului drepturilor şi obligaţiilor părinteşti – 5hotărâri;
– respingeri – 5 hotărâri;
– modificări (cu privire la nume, domiciliu etc.) – 9hotărâri;
– aprobare plecare în străinătate – 1 hotărâre.
b. 1766 de hotărâri cu privire la copiii cu dizabilităţi şi pentru copiii pentru care s-a decis orientarea şcolară. Dintre acestea, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a emis:
– 214 de hotărâri pentru cazurile de expertizare (cazuri noi);
– 1159 de hotărâri pentru cazurile de reexpertizare (cazuri de reevaluare);
– 163 de hotărâri de revocare a hotărârilor iniţiale de încadrare într-un grad de handicap (ca urmare a împlinirii vârstei de 18 ani);
– 217 hotărâri de orientare şcolară;
– 2 hotărâri de revocare a hotărârilor iniţiale de încadrare într-un grad de handicap ca urmare a decesului beneficiarilor;
– 6 hotărâri de revocare a hotărârilor iniţiale pentru centre de recuperare;
– 5 hotărâri de revocare a hotărârilor iniţiale de orientare şcolară.
Tot în perioada raportată, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a realizat reevaluarea situaţiei celor 349 de beneficiari ai centrelor de recuperare, de pe raza judeţului Caraş-Severin, după cum urmează:
– 166 de cazuri – Centrul de Recuperare „Primăvara” Reşiţa;
– 76 de cazuri – Centrul de Recuperare Oraviţa;
– 64 de cazuri – Centrul de Recuperare „Bunavestire” Caransebeş;
– 43 de cazuri – Centrul de Recuperare „Sfânta Maria” Reşiţa.
De asemenea, în aceeaşi perioadă, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin s-a deplasat la sediul unora dintre instituţiile de profil, care funcţionează pe teritoriul judeţului nostru, în scopul constatării condiţiilor de viaţă oferite beneficiarilor, modalităţilor de acordare a serviciilor de care beneficiază aceştia, precum şi depistării eventualelor probleme care influenţează, în mod negativ, activitatea unităţilor vizitate. Astfel, pe lângă motivele anterior enunţate, câteva dintre şedinţele Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin s-au desfăşurat în incinta şcolilor speciale din localităţile Reşiţa, Caransebeş şi respectiv Bocşa, precum şi la sediul Asociaţiei Baptiste Caritabile „Casa Dorca” Prilipeţ, cu ocazia reevaluării situaţiei beneficiarilor acestor instituţii de profil, tocmai pentru a se evita obligarea celor în cauză de a se deplasa la sediul acestui organism decizional. Mai mult decât atât, membrii Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin au efectuat controale inopinate, atât la sediul unităţilor de ocrotire, de pe raza judeţului Caraş-Severin, cât şi la domiciliul asistenţilor maternali profesionişti şi respectiv familiilor/persoanelor de plasament care asigură protecţia copiilor lipsiţi de ocrotire părintească.
De asemenea, în perioada raportată, Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin a eliberat un număr de 1590 certificate, dintre care:
– 1373 certificate de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap;
– 217 certificate de orientare şcolară.
C. Activitatea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin
I. Activitatea de prevenire şi intervenţie în regim de urgenţă
Întrucât în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, a fost înfiinţat şi funcţionează Serviciul pentru Prevenirea Abuzului, Neglijenţei, Traficului şi Exploatării Copilului şi Telefonul de Urgenţă, compartiment de specialitate care asigură asistenţă şi sprijin copiilor aflaţi în situaţie de risc, această instituţie publică de specialitate a preluat, în perioada de timp la care ne raportăm, un număr total de 327 de sesizări. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă şi cazul a doi fraţi care beneficiau de măsura plasamentului la asistent maternal profesionist şi care, ca urmare a sesizărilor primite din partea vecinilor persoanei care îi ocrotea, au fost preluaţi în regim de urgenţă şi instituţionalizaţi în cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă a Copilului Reşiţa. Verificările efectuate ulterior au relevat faptul că cei doi minori erau frecvent molestaţi verbal şi fizic de către asistentul maternal profesionist care trebuia să-i îngrijească. Mai mult decât atât, atitudinea necorespunzătoare a asistentului maternal profesionist în cauză a fost demonstrată atunci când unul dintre copii a fost dus, pentru un examen medico-legal, la medicul de specialitate, deoarece prezenta numeroase urme de lovire cu un obiect contondent. Expertiza medico-legală a confirmat faptul că minorul în cauză a fost bătut şi, pe cale de consecinţă, conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a sesizat de îndată organele de urmărire penală, în acest sens, luând totodată măsuri ca cei doi copii abuzaţi să nu mai fie contactaţi de către persoana care se presupunea că i-a molestat. De altfel, bănuielile iniţiale referitoare la molestarea copiilor în cauză, de către asistentul maternal profesionist care trebuia să-i ocrotească, s-au confirmat la finalizarea cercetărilor efectuate, în acest sens, de către organele de poliţie, investigaţii care au avut ca rezultat trimiterea dosarului, spre instrumentare, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Reşiţa.
Din numărul total al sesizărilor, nu mai puţin de 162 de astfel de solicitări au fost preluate prin intermediul Telefonului copilului (983), modul de specialitate integrat în serviciul susmenţionat, care funcţionează în regim de permanenţă şi a cărui misiune este să primească semnalări cu privire la situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, să asigure consilierea telefonică în aceste situaţii, precum şi să intervină prompt în cazurile de urgenţă, prin intermediul echipei mobile. Dintre cele 162 de solicitări, 75 de apeluri au fost mute (41) sau greşite (34), alte 21 de sesizări au impus plasamentul în regim de urgenţă al unor copii aflaţi în situaţii de risc, iar celelalte 66 de solicitări au fost soluţionate prin intermediul consilierii/informării de specialitate.
De asemenea, tot prin raportare la numărul total de sesizări, precizăm că Serviciul pentru Prevenirea Abuzului, Neglijenţei, Traficului şi Exploatării Copilului şi Telefonul de Urgenţă a mai preluat un număr de 36 de sesizări privind copii abandonaţi în secţiile de nou-născuţi ori de pediatrie din cadrul unităţilor sanitare, sesizări care s-au soldat cu instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă în 30 de cazuri şi respectiv cu revenirea în mediul familial a copiilor vizaţi, în celelalte 6 cauze, ca urmare a acordării serviciilor de profil (consilierea părinţilor/rudelor şi preluarea în mediul familial a copiilor abandonaţi).
O altă sursă de provenienţă a sesizărilor preluate de către Serviciul pentru Prevenirea Abuzului, Neglijenţei, Traficului şi Exploatării Copilului şi Telefonul de Urgenţă o constituie sesizările primite, în scris, din partea unor instituţii publice, organisme neguvernamentale şi respectiv persoane fizice. În această categorie au fost înregistrate un număr de 129 de solicitări care au impus instituirea plasamentului în regim de urgenţă pentru un număr de 89 de copii.
În ceea ce priveşte instituirea celor 140 de măsuri ale plasamentului în regim de urgenţă, precizăm că Direcţia a asigurat protecţia copiilor vizaţi, în acest sens, după cum urmează:
|
Sursa sesizării |
Total sursă |
Mediul de ocrotire |
||
|
AMP |
C.P. |
Alte pers/fam |
||
|
Tel. 983 |
21 |
4 |
17 |
– |
|
Spital |
30 |
28 |
2 |
– |
|
Alte pers.fiz/jur |
89 |
45 |
42 |
2 |
|
Total mediul de ocrotire |
140 |
77 |
61 |
2 |
II. Măsura de protecţie specială a plasamentului
În ceea ce priveşte numărul de copii lipsiţi de ocrotire părintească şi care sunt ocrotiţi prin intermediul sistemului judeţean de profil, precizăm că, la finele anului precedent, autoritatea administraţiei publice judeţene şi respectiv organismele neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, asigurau ocrotirea unui număr de 1571 de copii, după cum urmează:
|
Tipul măsurii de protecţie |
La 31.12.2005 |
La 31.12.2006 |
Diferenţe (+/-) 31.12.2006 faţă de 2005 |
|
Nr. total copii din care : |
1541 |
1571 |
+ 30 |
|
Þ tip familial |
1076 |
1142 (1036 – DGASPC) (106 – OPA) |
+66 |
|
% total |
69,8 |
72,7 |
+2,9 |
|
Þ tip rezidenţial |
465 |
429 (351 – CJ) (78 – OPA) |
-36 |
|
– din care în centrele de tip familial |
208 |
183 (99 – CJ) (84 – OPA) |
-25 |
|
% din total |
30,2 |
27,3 |
-2,9 |
Aşa cum rezultă şi din tabelul anterior, în perioada raportată s-a înregistrat o majorare a numărului de copii lipsiţi de ocrotire părintească, fapt care a necesitat instituirea măsurii speciale de protecţie a plasamentului. Principalele cauze ale acestei stări de lucruri le constituie îndeosebi situaţia socio-economică deosebit de precară a unei bune părţi a populaţiei judeţului, precum şi nivelul de mentalitate al celor în cauză.
II.1. Măsura de protecţie a plasamentului în mediul familial
Referitor la instituirea măsurilor de plasament într-un mediu familial, pe perioada 01.01.2006 – 31.12.2006, menţionăm că un număr de 1142 de copii beneficiau, la finele anului precedent, de măsura de protecţie specială la care ne referim, după cum urmează :
|
Plasamente |
La 31.12.2005 |
La 31.12.2006 |
Diferenţe (+/-) 31.12.2006 faţă de finele anului 2005 |
|
Nr. total de copii din care : |
1076 |
1142 (1036 – DGASPC) (106 – OPA) |
+66 |
|
Þ la rude până la gradul IV |
549 |
561 (486 – DGASPC) (75 – OPA) |
+12 |
|
Þ la alte familii/persoane |
109 |
51 (42 – DGASPC) (9 – OPA) |
-58 |
|
Þ la AMP –TOTAL din care : |
418 |
530 |
+112 |
|
* angajaţi DGASPC CS |
391 |
508 |
+117 |
|
** angajaţi OPA |
27 |
22 |
-5 |
* AMP – Asistent Maternal Profesionist
** OPA – Organism Privat Autorizat
II.2. Măsura de protecţie a plasamentului în unităţi rezidenţiale
În mod corespunzător, aşa cum am mai precizat, faţă de cei 429 de copii ocrotiţi în unităţile rezidenţiale ale judeţului, la sfârşitul anului 2006, măsura de protecţie specială a plasamentului a fost instituită după cum urmează:
|
Centre de Plasament |
La 31.12.2005 |
La data de 31.12.2006 |
Diferenţe (+/-) 31.12.2006 faţă de 2005 |
|
Nr. total de copii din care : |
465 |
429 |
-36 |
|
Þ centre de plasament ale CJ |
371 |
351 |
-20 |
|
Þ centre de plasament din cadrul OPA |
94 |
78 |
-16 |
Diminuarea numărului de copii ocrotiţi în sistem rezidenţial reprezintă o consecinţă directă a intensificării acţiunilor de promovare a măsurilor de protecţie de tip familial, prin raportare la cele de tip rezidenţial, în conformitate cu actuala finalitate a legislaţiei care reglementează acest domeniu de activitate.
II.3. Reevaluarea periodică a cazurilor
În ceea ce priveşte acest aspect, trebuie să menţionăm că, pe perioada raportată, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a vizat un număr de 6284 de rapoarte trimestriale de reevaluare, după cum urmează:
– 2120 de rapoarte vizând reevaluarea cazurilor copiilor ocrotiţi de către asistenţii maternali profesionişti;
– 2448 de rapoarte referitoare la reevaluarea cauzelor copiilor protejaţi de către alte familii sau persoane (inclusiv rude de gradul IV);
– 1716 de rapoarte privind reevaluarea situaţiei copiilor instituţionalizaţi în unităţile de profil de pe raza judeţului Caraş-Severin.
III. Măsura de protecţie alternativă a tutelei
În ceea ce priveşte instituirea acestei măsuri de protecţie, menţionăm că, pe parcursul perioadei la care ne referim, instanţele judecătoreşti competente au instituit tutela faţă de un număr de 31 de copii, la solicitarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin.
IV. Activitatea de dezinstituţionalizare
Din punct de vedere al dezinstituţionalizării, menţionăm că activitatea desfăşurată, în intervalul de timp la care ne raportăm s-a concretizat prin revocarea unui număr de 50 de măsuri de protecţie, şi anume:
– în 11 cazuri au fost revocate măsurile de protecţie instituite anterior, ca urmare a împlinirii de către beneficiar a vârstei de 18 ani – prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin;
– în alte 11cazuri s-a decis revenirea în mediul familial, dintre care:
– 7 prin hotărârea Comisiei pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin;
– 4 prin sentinţe ale Tribunalului Caraş-Severin.
– în 16 cazuri măsurile de protecţie au fost revocate ca urmare a faptului că au rămas fără obiect (copii fugiţi, decese etc.);
– în 12cazuri s-au emis de către directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, dispoziţii de revocare a dispoziţiilor emise iniţial pentru instituirea unor măsuri de plasament în regim de urgenţă.
V. Procedura de adopţie
Referitor la protecţia copilului prin adopţie, în cursul anului 2006, pe baza propunerilor prezentate de către personalul de specialitate al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, directorul Direcţiei a emis 8 dispoziţii privind eliberarea atestatului de persoana/familie considerată ca fiind aptă să adopte.
De asemenea, s-a solicitat instanţei de judecată:
– deschiderea procedurii adopţiei interne pentru un număr de 34 de copii (10 sentinţe definitive), dintre cei 40 de minori pentru care planurile individualizate de protecţie prevedeau ca finalitate adopţia;
– încuviinţări ale adopţiei – pentru 8 copii (2 sentinţe definitive);
– încredinţare în vederea adopţiei – pentru 1 copil.
În aceeaşi ordine de idei menţionăm că, la data de 01.01.2006, în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin se înregistra un număr de 29 copii pentru care se întocmeau rapoarte post-adopţie, număr care, pe parcursul perioadei raportate, a suferit modificări, astfel încât, la data de 31.12.2006, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin instrumenta doar 19 astfel de cazuri, diferenţa de 10 cazuri reprezentând cauze de adopţie finalizate.
În altă ordine de idei, precizăm că funcţionarii din cadrul Serviciului Contencios şi Adopţii au întocmit, pe perioada raportată, un număr de 80 de rapoarte, dintre care:
– 68 de rapoarte trimestriale post-adopţie;
– 2 rapoarte de prelungire a monitorizării post-adopţie;
– 10 rapoarte de închidere a cauzelor post-adopţie.
VI. Activitatea juridică
Referitor la activitatea juridică, precizăm că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a depus la instanţa de judecată un număr de 511acţiuni care au vizat următoarele aspecte:
– în 129 de cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie a plasamentului în unităţile rezidenţiale, de pe raza judeţului Caraş-Severin;
– în alte 224 de cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie a plasamentului într-un mediul familial;
– în 49 de cauze a fost solicitată instituirea măsurii de protecţie alternativă a tutelei;
– în 53 de cauze a fost solicitată revocarea măsurilor de protecţie specială a plasamentului, măsuri instituite anterior;
– în 34 de cauze a fost solicitată deschiderea procedurii de adopţie internă;
– în 8 cauze a fost solicitată încuviinţarea adopţiei pentru un număr similar de copii;
– în 3 cauze a fost solicitată înregistrarea tardivă a naşterii unui număr identic de copii.
– în 1 cauză a fost solicitată încredinţarea unui copil în vederea adopţiei;
– în 1 cauză reprezentând litigiu de muncă;
– în 1 cauză privind instrumentarea unei fapte prevăzute de art. 180 Cod Penal;
– în 4 cauze a fost solicitată supravegherea specializată;
– în 4 cauze a fost solicitată revenirea în mediul familial a unor copii.
Dintre cauzele anterior enunţate, instanţa de judecată a rămas în pronunţare pentru un număr de 198 de acţiuni vizând instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului şi respectiv pentru un număr de 31 de acţiuni referitoare la instituirea măsurii de protecţie alternativă a tutelei. Dintre acţiunile referitoare la instituirea plasamentului, pentru care s-a pronunţat instanţa de judecată şi a fost comunicată sentinţa civilă, până la data de 31.12.2006, exerciţiul drepturilor părinteşti asupra copiilor în cauză a fost delegat preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin intr-un număr de 165 cazuri.
Dintre acţiunile care au vizat instituirea plasamentului, în 5astfel de cauze, instanţa de judecată a respins acţiunile respective, întrucât la data solicitării măsurii de protecţie, copiii au revenit în mediul familial.
În altă ordine de idei, menţionăm că, prin intermediul compartimentului juridic al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, s-a procedat la înregistrarea tardivă a naşterii unui număr de 3 copii.
În ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap, precizăm că, în perioada raportată, au fost contestate un număr de 3 certificate de handicap, eliberate de către Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Caraş-Severin şi respectiv un număr de 2 hotărâri adoptate, în acest sens, de către Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin.
De altfel, trebuie să precizăm că, în perioada raportată, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a susţinut săptămânal – în medie, prin intermediul consilierilor săi juridici, nu mai puţin de 50 cauze.
VII. Protecţia persoanelor cu dizabilităţi
În ceea ce priveşte protecţia persoanelor cu handicap precizăm că, pe perioada la care ne referim, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a asigurat plata drepturilor financiare şi respectiv acordarea facilităţilor, prevăzute de lege, pentru un număr de 7308 persoane cu handicap.
În acest sens, considerăm că se impune să menţionăm că, tot în intervalul de timp la care ne raportăm, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a emis nu mai puţin de 4797 de dispoziţii privind acordarea sau, după caz, sistarea drepturilor şi facilităţilor acordate, potrivit legii, persoanelor cu handicap. Astfel, un număr de 4123 de dispoziţii au vizat acordarea de drepturi şi facilităţi, persoanelor cu handicap, după cum urmează:
– 1225 de dispoziţii referitoare la copii;
– 2898 de dispoziţii referitoare la adulţi.
De asemenea, directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Caraş-Severin a emis nu mai puţin de 674 dispoziţii de sistare a drepturilor/facilităţilor la care ne referim şi anume:
– 41 de dispoziţii pentru copii;
– 633 de dispoziţii pentru adulţi.
În altă ordine de idei, precizăm că Serviciul de Evaluare Complexă a Copilului cu
Dizabilităţi, din cadrul Direcţiei, a asigurat evaluarea psihologică şi determinarea QI pentru un număr de 822 de beneficiari.
VIII. Activitatea Comisiei de Disciplină
În perioada raportată, Comisia de Disciplină a fost sesizată cu 35 de sesizări, împotriva a 30 de funcţionari publici. Dintre cele 35 de sesizări, 29 au fost clasate, iar pentru celelalte 6 sesizări au fost aplicate următoarele sancţiuni disciplinare :
|
Nr. crt. |
Sancţiunea disciplinară |
Funcţia |
Nr. de salariaţi sancţionaţi |
|
1. |
Mustrare scrisă |
Referent (asistent social) |
1 |
|
2. |
Diminuarea drepturilor salariale cu 5% pe o lună |
Referent (asistent social) |
1 |
|
3. |
Diminuarea drepturilor salariale cu 10 % pe 3 luni |
Inspector (asistent social) |
2 |
|
4. |
Suspendarea dreptului de promovare în funcţia publică pe o perioadă de un an |
Consilier juridic |
1 |
|
5. |
Suspendarea dreptului de promovare în funcţia publică pe o perioadă de un an |
Referent (asistent social) |
1 |
IX. Activitatea de resurse umane
În ceea ce priveşte această activitate, trebuie precizat că, pe parcursul anului 2006, la nivelul Direcţiei s-au efectuat 133 de angajări, dintre care:
– 15 pe funcţii publice;
– 118 pe funcţii contractuale, dintre care:
– 10 posturi aparat propriu;
– 108 posturi asistenţi maternali profesionişti.
Astfel, la data de 31.12.2006, Direcţia dispunea de un număr de 556 de angajaţi, dintre care:
– 66 de funcţionari publici;
– 490 de funcţionari contractuali (464 asistenţi maternali profesionişti).
De asemenea, tot în cursul anului precedent, Serviciul Resurse Umane al Direcţiei a
asigurat eliberarea unui număr de 540 de adeverinţe de profil.
În altă ordine de idei, menţionăm că cele două controale de specialitate efectuate la nivelul acestui compartiment de profil, de către reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă Caraş-Severin, s-au finalizat cu rezultate foarte bune, în sensul că specialiştii instituţiei publice anterior menţionate au lăudat activitatea desfăşurată în cadrul serviciului la care ne referim.
D. Concluzii şi propuneri
În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, trebuie să precizăm că un aspect deosebit de important, care influenţează în mod negativ activitatea acestei instituţii publice de specialitate, îl constituie spaţiul insuficient de care dispun angajaţii unităţii în cauză la locul de muncă. Astfel, majoritatea salariaţilor Direcţiei îşi desfăşoară activitatea în spaţii supraaglomerate, fiind repartizate, în medie, între 5 şi 7 persoane într-un birou.
În altă ordine de idei, considerăm că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin se confruntă cu o vădită disproporţie a numărului mare de cazuri pe care trebuie să le instrumenteze asistenţii sociali, prin raportare la numărul acestora, cazurile respective ajungând, în medie, la un număr de 60 de cazuri/asistent social. În acest sens, menţionăm că în această situaţie s-a ajuns fie datorită faptului că la concursurile organizate de către Direcţie pentru ocuparea unor posturi de specialitate nu s-au prezentat candidaţi, fie datorită faptului că nu mai puţin de 5 asistenţi sociali au rămas, în perioada raportată, în concediul pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani. Cu toate acestea, conducerea Direcţiei speră ca, în viitor, problema numărului de personal să se rezolve, la nivelul acestei instituţii publice, prin angajarea persoanelor care vor ocupa posturile scoase la concurs.
Un alt aspect deosebit de important, din punct de vedere al numărului de personal din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, apreciem că îl constituie şi insuficienţa numărului de salariaţi care să îndeplinească, la nivelul acestei instituţii de specialitate, funcţia de manager de caz.
În acest sens, trebuie să precizăm că legislaţia în vigoare din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, îndeosebi prevederile Ordinului nr. 286/06.07.2006 al Secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului -, privind aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protecţie şi respectiv cele ale Ordinului nr. 288/06.07.2006 al Secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului – privind aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului, instituie obligaţia desemnării unui manager de caz, atât pentru cazurile aflate în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, cât şi pentru cazurile în care se impun activităţi de prevenire la nivelul colectivităţilor locale. Mai mult decât atât, actele normative în vigoare din această materie limitează numărul de cazuri care pot fi instrumentate de către un manager de caz la cifra de 30 astfel de cauze.
Având în vedere aceste aspecte, faptul că managerii de caz au atribuţii complexe şi bine stabilite, care sunt clar delimitate de cele ale asistenţilor sociali din cadrul Direcţiei, precum şi faptul că numai la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin (fără potenţialele cazuri existente în unităţile administrativ – teritoriale de pe raza judeţului Caraş-Severin) sunt înregistrate, în prezent, nu mai puţin de 1571 de cazuri, considerăm că este imperios necesară suplimentarea structurii organizatorice a instituţiei publice în cauză cu cel puţin 25 posturi care să asigure îndeplinirea funcţiilor de manageri de caz, fapt care se va concretiza prin propunerile pe care Direcţia le va face cu privire la modificarea structurii sale organizatorice şi de personal, în următoarea şedinţă a Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
În ceea ce priveşte relaţiile inter-instituţionale ale Direcţiei, cu celelalte structuri de specialitate care funcţionează la nivelul judeţului Caraş-Severin, considerăm că această instituţie publică a dezvoltat o fructuoasă colaborare atât cu instanţele judecătoreşti teritoriale, cât şi cu Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, Direcţia de Evidenţă a Populaţiei a Judeţului Caraş-Severin şi respectiv Direcţia de Dialog, Familie şi Solidaritate Socială.
De asemenea, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin a realizat o eficientă colaborare cu majoritatea consiliilor locale, de pe raza judeţului nostru, precum şi cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin şi respectiv cu formaţiunile de poliţie de proximitate de la nivelul municipiilor Reşiţa şi Caransebeş. Un exemplu edificator, în acest sens, îl reprezintă acţiunile de prevenire şi combatere a cerşetoriei şi a fenomenului copiilor străzii, acţiuni desfăşurate, de către Direcţie, în parteneriat cu cele două instituţii poliţieneşti anterior menţionate.
Referitor la eventualele probleme de audit, precizăm că, odată cu auditarea activităţii Consiliului Judeţean Caraş-Severin, de către Curtea de Conturi, au fost verificate şi plăţile efectuate pe parcursul anului 2005, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin, neconstatându-se deficienţe, în acest sens.
Din punct de vedere al activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, precizăm că, pe perioada raportată, a fost efectuat doar un control de specialitate, verificare al cărei rezultat a demonstrat faptul că, la nivelul Direcţiei, nu au fost depistate deficienţe majore.
Având în vedere cele prezentate, activităţile de specialitate prestate, considerăm că atât Comisia pentru Protecţia Copilului Caraş-Severin, cât şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Caraş-Severin şi-au adus o contribuţie importantă în derularea procesului de reformă iniţiat în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, la nivelul judeţului nostru, îndeplinindu-şi totodată, în mod corespunzător, atribuţiile care îi incumbă, potrivit legii.